Oameni mici si oameni mari
Majoritatea oamenilor sunt mici. Printre oamenii mici ma numar si pe mine. Ma declar din start asa. Oamenii mari sunt foarte rari. N-as putea sa spun cam care e procentul lor fiindca e imposibil sa aplici vreo metoda statistica. Nu exista un esantion suficient de mare ca sa te poti pronunta. Ce-i deosebeste de cei mici, ce-i face foarte rari pe cei mari, aproape de neintalnit intr-o viata de om, e faptul ca ei au un drum al lor, de la care nu se abat vreo clipa. Cred cu tarie in acel lucru. De fapt iata dovada ca sunt mic. Nu cred, pentru ca a crede e un verb pentru oamenii mici. Oamenii mari stiu. Nici macar stiu nu e un verb al oamenilor mari fiindca stiu se inscrie in sfera cunoasterii rationale. Poate simt e o alegere mai buna. Simt cu sensul unei intelegeri dincolo de canoanele clasice ale psihologiei de azi... In privinta recunoasterii lucrurile sunt foarte dificile. Nu e neaparat ca o sa-i recunosti dupa unde au ajuns. Un om mare poate fi un sarman muritor de foame care traie...