DMovieblog

Tin minte ca afisele cu Dujardin & co. pentru Les Infidels au fost considerate prea vulgare si date jos de pe peretii Frantei. Era cam fix anul trecut pe vremea asta, iar Dujardin si The Artist se pregateau de incoronarea completa de la Oscaruri. Mi-am zis ca o sa vad si eu Les Infidels , dar cand a venit in Romania l-am ratat in primele doua saptamani. Apoi am auzit susoteli inveninate si nu am mai iesit in oras sa-l vad. Inevitabilul s-a produs weekend-ul trecut cand aerul frantuzesc al lui Kaboul Kitchen m-a facut sa-i acord o sansa. Les Infidels vrea sa fie un portret al infidelitatii. Masculine, frantuzesti, burgheze si postmoderne. Deci din start un pic limitat dupa poftele mele. Trage de partea sa, ce-i drept, cateva momente surpriza deocheate si golase, dar in rest... canci. Majoritatea intamplarilor de pe ecran se nasc intre sablon si plictisitor previzibil. De exemplu relatia dintre un tip copt si o mandra care-si freaca inca derriere-ul de bancile liceului...