Ladri di biciclette / Hoti de biciclete
Dincolo de valoarea lui istorica - ca varf al neorealismului italian - si de cea artistica - e filmat cu actori neprofesionisti care transmit incredibil de mult, Ladri di biciclette rezista si acum in preferintele cinefililor de pretutindeni pentru simplitatea, emotia si dramatismul bine dramuit pe care le contine. Au trecut mai bine de 50 de ani de cand a fost facut, dar calitatile lui sunt perene.
Portretul Italiei post-WW2 se compune din cateva locuri comune pentru peninsula - piata, biserica, tratorria, fotbalul - unde Vittorio De Sica puncteaza continuu discrepantele sociale si o saracie impinsa pana la foame. Pe acest fundal se construieste una din cele mai nuantate relatii tata-fiu pe care le-am vazut in cinematografie si un final gandit sa functioneze ca o dilema ce opune morala supravieturii. Un final care-ti frange inima fara sa-ti stoarca lacrimi. 5/5, exceptional.
Portretul Italiei post-WW2 se compune din cateva locuri comune pentru peninsula - piata, biserica, tratorria, fotbalul - unde Vittorio De Sica puncteaza continuu discrepantele sociale si o saracie impinsa pana la foame. Pe acest fundal se construieste una din cele mai nuantate relatii tata-fiu pe care le-am vazut in cinematografie si un final gandit sa functioneze ca o dilema ce opune morala supravieturii. Un final care-ti frange inima fara sa-ti stoarca lacrimi. 5/5, exceptional.
Comments