Killing Them Softly


Alegorie de la un capat la celalalt al celor 90 de minute de vizionare, KTS puncteaza in oglinda unor rafuieli cu tenta mafiota discursurile politicienilor americani in prag de alegeri prezidentiale si la inceputul crizei financiare. Chiar la final - intr-o incercare de a se asigura ca mesajul a ajuns in timpanele privitorilor usor surzi - Jackie, personajul unui Brad Pitt cu cioc, mustata si parul lins pe spate, o zice pe sleau: America is not a country. It's a business. Now pay me!


Adicatelea Andrew Dominik, regizor si scenarist, ii zgandareste pe americani acolo unde sunt ei mai sensibili - la orgoliul lor national. O face intr-o maniera tarantineasca, insa mai putin spumos si mai interiorizat decat ultimele QT-uri. Ceea ce - intr-o lume in care epigonii se clatesc stupidut in bai de sange si one linere bombastice - trebuie sa recunosc e reconfortant.

 Cand pune coloana sonora Dominik face alegeri excelente gen Heroin de la Velvet Underground. La fel si cand se joaca cu sonorul din POV-ul personajelor sale. Iar cu nume ca James Gandolfini in rol de asasin de moda veche, adica betiv, curvar si slobod la gura, dar cu principii, n-ai cum sa dai gres in distributie.

Selectat pentru competitia de la Cannes unde a fost primit cald-rece. 4 din 5, excelent in my book. 




Comments

Popular posts from this blog

10 replici tari din Secretul lui Bachus

Film si fotbal