Drag Me to Hell
Iubit de critici, dar primit mai degraba modest de public, Drag Me to Hell a ajuns prin topurile celor mai bune filme din 2009 si in lista mea de vizionare din weekendul asta, Anno Domini 2011. Dupa cativa ani buni "pierduti" in mrejele francizei Omului Paianjen, Sam Raimi si-a luat fratele si a pus de un script si o regie la un film... zice-se horror. Mie nu mi s-a parut asa. Am ras mai mult decat sa ma sperii, dar e adevarat ca l-am vazut cu lumina aprinsa. Si mi-a mai fost si sila mai des decat spaima pentru ca o colectie interminabila de lichide de culori din cele mai dubioase s-a varsat la intervale regulate spre mine. Rastoarna cliseele, revolutioneaza genul? N-as zice. Premiza e cheesy, stereotipul tigancii batrane e subtiat de accentul polonez, iar cu replici gen "sunt vegetariana si fac voluntariat la adapostul de catei" atunci cand refuzi sa matrasesti un pui de animal ca sa-ti scapi pielea de la a fi tarata in Iad... as zice ca suntem (doar) intr-o parodie decenta. Ok, imi place ideea ca un functionar de banca o pateste nasol dupa ce nu ajuta un umil cetatean, dar nu cred ca bancherii au oferit perioade de gratie indelungate dupa vizionarea filmului. Clar overrated.
Comments