Eu cand vreau sa fluier, fluier

Duminica, vreme caineasca. Numai buna pentru drama castigatoare la Berlin semnata Florin Serban. Mergem la Studio, Bastia-ul cinematografiei europene in Bucuresti. Vreo 60 de suflete, ii profilam scurt: young, in jur de 25-30, medium +, probabil jumate lucreaza in zona film, teatru, arte plastice. La cum arata treaba, cu toate ca intrarile in cinematograf sunt intr-un adevarat boom, mai mult de 35.000 de spectatori platitori nu face. Si nu inteleg de ce Florin Serban tine sa faca. Sa ne lamurim: filmul lui e foarte bun, dar nu e un film comercial. O molusca iesind dupa vizionarea intamplatoare n-o sa-l recomande niciodata. Au contraire. E un film de festival, de premii, numai bun ca la urmatorul proiect finantarea sa se gaseasca mult mai lesne. Dar pana sa ajung la film, trebuie sa va povestesc cum ploua la Studio. Cam pe la jumatatea salii, la marginea din stanga a randurilor, picura din tavan. Pic, pic, pic. Incet, dar cu o consecventa demna de picatura chinezeasca. Unii sunt amuzati. Altii indignati. Femeia de serviciu aduce o galeata si o plaseaza strategic. Acum caderea picaturilor capata o rezonanta speciala data de atingerea plasticului.

Incepe filmul. Totul se construieste in jurul lui Silviu - pustan inchis intr-un penitenciar juvenil. Asupra lui actioneaza mai multe forte si din constrangerea lor... trailerul e din pacate destul de explicit, asa ca nu ai parte de surprize. Partea buna: intregul e credibil, actorii principali sunt senzationali (el are o privire dementiala cand isi lasa capul un pic in jos, ea lucreaza foarte bine nonverbal), regizorul merge pana la capat cu naturalismul lui (sigur ca Romania nu are puscarii cum vezi in Oz sau in Prophet). Partea rea: muzica (atat de buna) e mult subfolosita, iar pe prima parte a filmului cateva taieturi la montaj ar fi facut minuni pentru a dinamiza un pic lucrurile. Oricum, daca ma gandesc la Cea mai fericita fata din lume - care nu merita sa fie mai mult decat un scurtmetraj sau la Cealalta Irina - o porcarie totala, cu Eu cand vreau sa fluier, fluier suntem in alta liga, in cea a filmelor care isi merita timpul.