Niste scaune si Ingeri si demoni

Acasa, pe dvd, un Mel Brooks din 1970. Dupa 40 de ani, pelicula dupa Ilf si Petrov sta in picioare. Sigur ca are toate defectele varstei si in plus un iz neplacut de fabula, dar ramane o mica comoara. Si asta din doua motive - in primul rand al umorului care nu "moare" niciodata si in al doilea din cauza numitului Frank Langella. Cel care l-a jucat pe Nixon anul trecut apare in rolul lui Ostap Bender - un smecheras tanar si imaginativ. Merita oricand un remake.

La mall, intr-o sala cu proiectie 4k (cromatica are ceva in plus, e adevarat), Ingeri si Demoni, un Ron Howard dupa Dan Brown. Acelasi profesor Langdon jucat de acelasi Tom Hanks (+50 de milioane de coco pentru acest rol). Desi e un mystery, ma umfla rasul. Ca sa se prinda unde sunt tinuti ostaticii "preferati", Garda Elvetiana opreste curentul in cate un sector al Vaticanului. Ha-ha-ha. Asta e o problema de clasa a patra. Aia cu aflarea greutatilor dintr-un numar minim de incercari. Solutia corecta e sa opresti curentul intr-o jumatate de Vatican fix 3 secunde. Si deja ai redus posibilitatile cu 50%. Si tot asa. Si cum Vaticanul e cel mai mic stat din lume... Probabil ca intr-un minut ai avea locatia "preferati"-lor. Concluzia la final: nu s-a schimbat mare lucru fata de Codul lui Da Vinci - alte 2 ore in care inafara de telefon iti pui pe silent si gandirea.