Cel mai profitabil film: Deep Throat

Pentru toate fanele infocate ale Titanicului am o veste proasta. Desi e filmul cu cel mai mare box office ever (multe l-au vazut pe repeat in cinema), nu e si cel mai profitabil din istorie. Recordul pare sa-l detina Deep Throat din 1972.

 

Un pornache facut cu 25 de mii de dolari de pe urma caruia au fost scoase 600 de milioane de dolari (unde au ajuns banii... e alta discutie). In documentarul Inside Deep Throat un agent FBI povesteste cum banii nici macar nu mai erau numarati (nu era nici timp, nici loc pentru asa ceva) ci pur si simplu cantariti. Secretul succesului lui Deep Throat nu trebuie cautat in calitatile filmului in sine. Nu a fost facut cu actori profesionisti, s-a turnat in 6 zile si da, e un film porno. Nici macar ideea cu clitorisul in gat si solutia satisfacerii Lindei Lovelace pe cale orala, nici macar secventa de maxim interes in care cadrele de sex sunt intretaiate cu cadrele navetei spatiale la decolare... Deep Throat a facut banii astia fiindca a atacat subiectul tabu al orgasmului femeii, fiindca a intrat in cinematografe oras cu oras si stat cu stat, fiindca New York Times a publicat o cronica sub titlul Porno Chic care l-a facut sa ruleze in oras in bucla, cate 20 de ore pe zi, 7 zile din 7, fiindca Nixon si administratia republicana au deschisa o cruciada impotriva lui ca simbol al pornografiei incercand sa-l interzica cu manevre cu iz gestapoist, fiindca actorul principal a primit o condamnare cu inchisoarea de 5 ani, fiindca in apararea lui a sarit Hollywood-ul...and so on.