Posts

Showing posts from October, 2008

5 succese mari pentru 5 filme mici

Image
Laudabil gestul de a impacheta frumos si de a vinde pe meleaguri autohtone niste scurtmetraje bine primite afara. Sper sa se si cumpere. Eu l-am luat in primul rand pentru ca sa vad finalul de la Alexandra pe care l-am ratat la TIFF din cauza ca... "s-a ars becul de la proiector". Si din cele 5 vizionate, Alexandra mi s-a parut cel mai bun - intim, real, un fel de short Boogie proiectat intr-un viitor cand cei doi au ajuns divortati. Dupa aia mi-a mai placut Lectia de box - foarte personal si de impact. Restul... copii institutionalizati cu probleme grave de comportament, muncitori tristi veniti de sarbatori in patria muma, minoritati discriminate si majoritati infecte - marfa buna pentru premiile strainilor, dar cam atat...  

Programul Rabla (varianta Parlament)

Te-ai saturat de fatza parlamentarului tau? Te-ai plictisit de zgomotul discursului sau? Te-a poluat emotional peste masura cu gesturi false? Ti-au ajuns anii in care te-ai chinuit sa-l faci sa porneasca? Acum ai la indemana Programul National Rabla, varianta Parlament. Ia-ti parlamentarul obosit, adu-l la unul din centrele zonale (poti consulta gratuit online lista acestor centre la http://www.undeitipotiaruncaparlamentarul.ro/ ) si schimba-l cu unul nou. Il poti alege chiar tu. Veti fi unul in fata celuilalt. Vei putea sa-l masori, sa-l testezi, sa-i pui orice intrebare si sa te convingi daca e mai bun. Noi iti garantam: candidati sub 40 de ani, minim 4 miliarde de sinapse functionale, masuri de siguranta tip ABS (AntiBurtaSistem) si ESB (EvitareSpagi&Blaturi)... Stiu, ai pornit deja spre noi dar... nu uita de centrele zonale, nu vrem ca parlamentarii/deseuri sa polueze mediul inca 100 de ani de acum incolo. Recicleaza-i acum. Nu-ti face griji, desparte-te linistit de ei, si-au

Drasch

Cel mai in voga doctor in vremurile lui Cuza Voda si mai tarziu, chiar sub Carol I, a fost un austriac, originar de pe langa Graz. Cu un fizic neatragator - inalt, slab, cu niste maini si picioare enorme, el a ajuns in Bucuresti dupa ce l-a vindecat aproape miraculos la Viena pe Gheorghe Magheru. Si cum doctorii buni erau pasari rare, generalul a tinut mortis ca Alois Drasch sa se stabileasca in capitala. La intersectia dintre Armeneasca si Mosilor, la numarul 107, Drasch s-a indragostit de fiica gazdei sale. Tanara atragatoare se despartise deja de primul ei sot, asa ca parintii au fost incantati de apropierea celor doi. Din pacate pentru doctor, la scurt timp dupa ce i-a devenit sotie si cei doi au calatorit prin Venetia si Paris, tanara a inceput sa-si caute de lucru si cu alt barbat, asa ca Drasch s-a vazut nevoit sa se desparta de infidela pe cale legala. Rana sufleteasca nu avea sa se videce vreodata, iar Drasch s-a refugiat din acel moment in munca sa. Fugea pana in fund

Love

Image

Cat de vechi e de fapt Tatuca?

Teza "Tatucului" a fost indelung vehiculata: cum ca romanii, dupa 50 de ani de comunism, simt in continuare nevoia unui tatuc, unui lider, unui sef care sa le spuna ce si cum, care sa le traseze directii si sa le ofere o mangaiere sau un bici. Vezi Iliescu, vezi Basescu.  Zilele trecute citind din amintirile lui Emil I. Cerkez dau peste un text intitulat Laudarea robiei ... Conasul caruia trasura i s-a oprit in drum da de baut un rachiu unei tiganci batrane si o trage de limba. Si iata ce afla el din gura celei de 80 de ani: "Era mai bine roaba, cuconasule! Boierul ne purta de grije. El ne boteza, el ne cununa, el ne ingropa. La Curtea lui gaseam de toate si de mancare si imbracaminte si ingrijire. Ca el era inceputul si sfarsitul." Si dialogul celor doi continua in aceeasi nota... Acum, oricat de bun o fi fost rachiul, de amara viata la senectute pentru femeia noastra si de mandru conasul de originea sa boiereasca, e clar ca nucleul "tatucului" are

Splina mea

Zilele astea ma doare splina. Sau cred ca ma doare splina. Pentru ca doamna doctor nu m-a vazut. M-a chemat la 17.15, dar am uitat sa ma duc. Intr-o lume in care doctorii flituiesc pacienti, eu am flituit o doctorita.  Efectul secundar al durerii de splina e ca traiesc o mostra din viata unui pensionar. Nu pot sa dorm pe partea stanga. Ma misc incet. Pe trotuar ma depaseste toata lumea, lucru insuportabil pentru cineva care obisnuieste sa depaseasca. Pe trecerea de pietoni ma claxoneaza un taximetrist. I se pare ca ma lalai. Ii explic cat pot de plastic situatia, desi are si el dreptate, de la exterior probabil ca par un pinguin imperial caruia nu i se opune nici macar o pala de vant. La metrou, inainte sa cobor din tren, ma rog sa mearga scara rulanta. Acelasi ritual e valabil si pentru liftul de la bloc cu care trebuie sa ajung pana la etajul 10. Fiindca ma misc in reluare, ajung sa fiu tinta pentru tot felul de dubiosi, iar telefonul mobil sau portofelul nu mi se mai simt in sigu

What Happens in Vegas / Mariaj de Vegas

Image
Romcom-ul ca genre ma sperie mai rau decat horror-ul. Asa de prost le iese celor de la Hollywood, incat fiecare experienta de vizionare a devenit riscanta. Risti sa te plictisesti sau sa te enervezi. Asa ca What Happens in Vegas  a stat cuminte pe HDD vreo 2 luni de zile. Dar vine un moment cand nu poti sa induri nimic altceva decat o lejeritate, ceva fara pretentii. Asa ca aseara i-am dat o sansa. Ashton Kutcher e un junior prezentabil, cu niste grimase numai bune de comedii romantice in arsenal. De partea cealalta Cameron Diaz  se tine bine in forma. Cei doi au si ceva chimie. Demi, watch out. Conceptul e bine gandit, plotul nu surprinde nicaieri, dar scriitura curge decenta, cu ceva umor in peisaj si un ritm ce nu scade nicio secunda sub satisfacator. In concluzie what happens in Vegas shouldn't stay in Vegas.  Placere vinovata pentru min, 3 din 5, bun.  

The Sting / Cacealmaua

Image
La 35 de ani de la lansare The Sting sta bine mersi in picioare. Are un cast fabulos - un cool Paul Newman si un infatuat Robert Redford - e satisfacator pentru neuroni prin toata desfasurarea stiuta si neasteptata a unei operatiuni mamut de inselaciune si puncteaza reusit cu cateva momente amuzante. Daca ii lipseste ceva, ii lipseste o coloana sonora in adevaratul sens al cuvantului. 7 Oscaruri atunci. 4 din 5, excelent si acum in my book.

Cronica de una fuga / Buenos Aires 1977

Image
Ca sa ma razbun pe programarea lui Schimb Valutar la Cinemateca timp de o saptamana, de trei ori pe zi, in locul programului oficial anuntat - filme spaniole si mexicane cu staif pe care tineam sa le vad - mi-am pus acasa Cronica de una fuga . Pelicula argentiniana cu ceva premii la activ la mama ei si inafara (inclusiv o nominalizare la Palm d'Or ) semnata Adrian Caetano . Povestea incepe cu arestarea unui portar de fotbal anonim dupa o marturie mincinoasa a unui cunoscut care il da in gat ca facand parte dintr-o miscare de stanga care pregateste atacuri teroriste. Urmeaza portia de torturi de rigoare si un regim de detentie oarecum bizar - prizonierii sunt tinuti captivi intr-o casa obisnuita dintr-o zona populata, politica armatei fiind sa-i salte, sa scoata de la ei cat mai multa informatie, sa ii elimine (mai des) sau sa ii elibereze (mai rar). Filmat ca si cum camera de filmat respira in acelasi ritm cu prizonierii, montat agresiv, dar ca material destul de soft daca s

Breach / Bresa de securitate

Image
Sunt filme la care gustul personal nu o sa se pupe in veci cu cel al altor spectatori si/sau al criticii. E cazul lui Breach. 7.4 pe imdb si 4 din 5 pe alllmovie. Eu am vazut personaje insuficient dezvoltate, replici moi si tensiune slabuta. Sigur ca povestea celui care a tradat America vreme de 16(!) ani in mod constant, vanzandu-i intimitatile inamicului de la rasarit, are potential, dar cand intr-unul dintre rolurile principale il distribui pe Ryan Phillippe e greu sa o scoti la capat. O fi baiatul frumusel, nimic de zis, dar in materie de actorie mai are de invatat.

Marele jaf comunist

Image
Cinemateca ofera spectacole inedite. Lumea nu iese din sala, desi luminile s-au aprins si pe ecran se scurge molcom genericul. E o forma de respect fata de realizatorii documentarului. In acelasi timp, un babac in dreapta, la trei scaune distanta, sforaie cu nesat de la minutul 12. Ma buseste rasul. Peretele cinematecii se dovedeste prea subtire, asa ca in momentele de liniste in sala, se aude o voce feminina dragalasa care se chinuie sa dea pe mobil de verisoara Anica. Am intrat la Marele Jaf Comunist... ...fara mari asteptari si am iesit, culmea, bine dispus. Niste baieti si o fata (de origine evreiasca, cu state vechi in ilegalitatea comunista, cu functii babane in sistem, dar aparent dezamagiti de cum evolua miracolul rosu) au pradat o masina a Bancii de Stat in 1957. Marketata ca o adevarata lovitura de tip gangster, ea se dovedeste mai degraba o fasaila in care insotitorul transportului lesina la vederea unei arme... In fine, statul=poporul ramane fara o mica avere, echiva

Spider Forest / Geomi sup

Image
De la oblicii sud-coreeni. Sa fie de vina motanul, sa fie de vina autorul, sa fiu de vina eu? Cert e ca nici dupa genericul de final si vizionarea bonusurilor nu sunt tocmai luminat in ceea ce il priveste pe Spider Forest . Nu am reusit sa inteleg care e ideea lui, dar am o varianta, ce-i drept cu multe lacune. Varianta mea e ca eroul are personalitatea scindata de-a binelea dupa ce a retrait o trauma din copilarie in prezent. Cand iti gasesti sotia cu altul intr-o cabana retrasa din padure jucandu-se de-a victima si agresorul... shit happens.  Permanent ambiguu, Spider Forest e suficient de activ ca sa nu te faca sa renunti la vizionare, intunecat fara sa te sperie cu adevarat si aparent fara o cheie de lectura la prima vizionare. Insa nici nu i-as acorda-o pe a doua.

Anim'est 03

Image
Recunosc ca nu mi-am miscat fundul decat pe ultima suta de metri sa vad ceva animatie. Mozaicu' no. 1, duminica, la Scala de la 18:30. Ceva lume in sala (vreo 100 de suflete). Incepe cu unul cu insecte mecanizate. Urmeaza unul cubanez, plastelina, simpatic. Apoi vine La Lune, animatie misto, poveste simpatica, mesaj... De aici incolo urmeaza o serie de vreo 5-6 animate dark/horror cu mult alb negru, roboti, pruncucideri si coloane sonore care-ti afecteaza instantaneu starea psihica... Selectie dezolanta. Raman cu La Lune (pe care nu-l gasesc pe youtube) si spotul festivalului:

sLOVEnia

Image
Print-ul castigator al unui roman in cadrul unui concurs de  promovare a Sloveniei sub sloganul I Feel Slovenia . Destept si simplu = eficient.

Paun, Pazvantoglu si Ginsbourg: 3 personaje de altadata si expresiile lor

Ion Paun ar fi ramas un acar anonim daca nu s-ar fi intamplat un grav accident pe calea ferata dintre Ploiesti si Buzau. Omul a ajuns dupa gratii pe nederept. Dupa ani buni, cand s-a facut dreptate, omul si-a cerut si drepturile salariale restante. Acestea au venit sub forma unei sume babane la o luna dupa ce... Ion Paun murise. Suma i-a revenit nevastei lui care, de fericire, a murit si ea. Asa ca expresia "acarul Paun" ar trebui sa desemneze nu doar vinovatul fara vina, ci si vesnicul ghinionist. Pazvantoglu era un bandit care, la inceputul secolului XIX, prada satele din sudul Olteniei. Fiindca ii lipsea un ochi, lumea il poreclise Pazvante Chioru'. Iar expresia " pe vremea lui Pazvante " ar trebui sa insemne mai degraba o perioada de incertitudine si nesiguranta, decat una demult apusa. Raoul Ginsbourg era un tanar prezentabil ce activa la un cabaret bucurestean - aprindea luminile scenei si se ocupa de cele necesare. Dar isi dorea mult mai mult

2046

Image
Exista autori care aleg proza, in timp ce altii prefera poezia. Foarte putini jongleaza cu succes cu modul lor literar de exprimare. Cinematografia pastreaza cumva distinctia: sunt regizori care spun povesti, nareaza, si sunt regizori care aseaza pe pelicula direct emotii. In a doua categorie, la rang de cinste, il regasesc pe  Wong Kar-Wai . Incantator vizual, cu o plasa de timpuri trecute si viitoare, complex, futurist, cu un mesaj simplu si extrem de personal, doamnelor si domnilor... 2046 . Despre care autorul insusi spunea ca e triumful trecutului, al amintirilor care sfârÅŸesc întotdeauna prin a te ajunge din urmă. De vazut. De mai multe ori.  

Manuc

Toata lumea a auzit de Hanul lui Manuc, dar putini stiu cine a fost acest Manuc . Pe numele sau adevarat Emanuel Marzaian , nascut la Rusciuk, la sud de Dunare (azi in Bulgaria), dintr-o a doua casatorie a tatalui sau cu Mamica, fiica unui mare bogatas, Hanum-Oglu.   Portretul pe care il fac cronicarii vremii abunda de epitete in favoare armeanului: frumos, energic, destept, ager, fin, indraznet, aventurier, amabil, abil, vizionar, cult... Destinul sau e strans legat de jocul intre cele 3 mari puteri ale vremii in regiune: Imperiul Otoman, cel Tarist si cel Habsburgic. Despre Manuc circula tot felul de legende, cum ca ar fi fost francmason, membru al unei organizatii secrete, Prietenii de la Rusciuk, care dorea sa reformeze radical Imperiul Otoman sau triplu agent secret sub acoperire. Toate aceste ipoteze isi au originea in destinul misterios al lui Manuc... La varsta de 12 ani e trimis din casa parinteasca la Iasi sa invete negustoria. La 26 de ani se intoarce acasa si o

Indeletniciri de la 1935

Image
Ocupant de loc in tren Se suie in halta Grivita, cel mai probabil ungand cu vreo bancnota buzunarul nasului, ocupa cateva locuri in compartiment folosind un ziar, o palarie, o umbrela, etc. si apoi, cand trenul ajunge in Nord, pretinde ca locurile sunt deja ocupate. Oamenii nemultumiti se opresc pe culoare si blesteama caile ferate care ii vor tine treji si in picioare pana la Orsova. Cu cateva minute inainte de plecarea trenului apar intarziatii. Grabiti si speriati ca au ramas fara locuri. Un binevoitor de pe peron se ofera sa le faciliteze accesul la locurile ocupate de amicul sau. Evident contra cost. Chiar inainte sa plece trenul, amicul cedeaza locurile ocupate si chiar locul sau, dandu-se jos si plecand cu binevoitorul spre carciuma in care vor cheltui castigul. Artistul si marketingul face to face Cumpara cateva volume ieftine de la un anticariat. Le pune coperti noi si pe prima pagina ofera o dedicatie generoasa si un autograf memorabil. Le face pachet si bate la usa