Buna! Ce faci?

Apreciat de public la TIFF in 2010, intrat in cinematografele din Bucuresti cu o jumatate din puterea unui titlu de forta (sunt vreo 2 malluri in care sunt doar 2 proiectii pe zi, iar in total ruleaza in vreo 6 locuri), promovat cu niste vorbe scoase din Variety - ceva gen "o gura de aer proaspat", filmul lui Alexandru Maftei e un asa si asa in toata regula.

La cele bune se aduna premiza simpla care aduce cu Fata galbena care rade, maniera in care e filmat, coloana sonora, cateva momente de umor reusit si o nostalgie autentica rar intalnita la peliculele noastre. Tot pe plus vine si faptul ca e un film relaxat - fara maidanezi, injuraturi si curvasaraie.

Din pacate bugetul subtire si dorinta de a-l face atractiv pentru un public cat mai numeros strica treaba in mod repetat. Fiul cuplului si aventurile sale adolescentin erotice par fantastice si aduse cu forta in scenariul dramediei perechii rutinate la 40 de ani. Transformarea lui spre final din virilul clasei in tocilar de elita e complet dezamagitoare (banuiesc ca parintii vor fi multumiti) si suna tare fals. Toti actorii joaca cu o treapta sub asteptari, iar in anumite secvente ai senzatia ca produsul final e unul fara tara de origine mentionata pe ambalaj. Oricum de Romania nu poate fi vorba. La noi o sala de internet n-arata asa, doctorii psihologi nu conduc Porsche, iar la Pascani nu mai vine demult Filarmonica. Stiu ca aparent ma contrazic. Ma bucur ca nu vad mizeria si vulgaritatea altor filme romanesti, dar ii reprosez lui Buna! Ce faci? lipsa culorii locale??? Da, fix asta fac. Pentru ca ma incapatanez sa cred ca se poate.