Nunta in Basarabia

Weekendul RO a continuat pentru mine cu Nunta in Basarabia. M-am dus indoit. Napoleon Helmis, actualmente Nap Toader (gasiti o mica, dar interesanta explicatie pentru schimbarea numelui regizorului aici: http://filmreporter.ro/dilemele-si-dedesubturile-nuntii-in-basarabia) a facut in 2004 Italiencele, un film modest in care am descoperit ochii Anei Ularu, dar cam atat. Povestea era un cliseu, umorul de multe ori sub ce ai fi vrut. Asa ca riscul ca Nunta in Basarabia sa fie tot pe acolo era mare. Mare, dar neconfirmat. Nu sunt decat un cunoscator tangent al realitatilor de dincolo de Prut, asa ca nu ma pot pronunta daca Nunta in Basarabia e/nu e un film autentic. L-am apreciat insa pentru ca nu l-am simtit fortand nota. Distributia e ok, ritmul e bun, iar pelicula livreaza cat poate sa livreze si cat poate spectatorul sa duca (n-a fost o faza la care sa rada toata sala, dar cred ca am ras separat cu totii). Pe alocuri modalitatea de filmare si montajul te duc cu gandul la filmele studentesti sau reclama la 7 Days difuzata zilele astea pe tv si filmul capata un aer... relaxat.


Comments

Anonymous said…
Filmul imbraca o haina comica, pentru a spune, insa, niste adevaruri amare despre relatiile dintre romanii de pe o parte si alta a Prutului. Este un film din care afli lucruri, dar care nu te crispeaza, ci dimpotriva te binedispune.
In ceea ce priveste Italiencele, l-am vazut si eu. Da, Nunta in Basarabia este mai bun decat Italiencele, dar umorul asta tandru-grotesc l-am regasit in ambele filme. Un critic de film spunea de la un moment dat despre Italiencele ca este ”primul lui film romanesc color”.

Popular posts from this blog

Cool Runnings / Cu sania pe nisip

10 replici tari din Secretul lui Bachus