Hail, Caesar!

Fratii Coen in dispozitia lor ludica lucreaza pe o poveste tribut la adresa Hollywood-ului anilor '50. 



Personajul central din Hail, Caesar! e un fixer pentru studioul imaginar, intalnit si-n Barton Fink, Capitol Pictures. Eu cand aud de fixeri ma gandesc automat la Ray Donovan. Cu care insa Eddie Mannix din HC! are un singur lucru in comun: si el uita sa dea pe acasa, desi e un familist convins. 

Altfel vremurile lui Mannix - suntem la finalul golden age-ului hollywoodian - si viziunea fratilor Coen sunt in polul opus fata de hard drama din Ray Donovan. HC! inseamna bosi cu idei crete, actori si actrite cu minte putina, filme epice grandioase, musicaluri in ritm de step si drame cu pedigree, bugete tinute in lesa, comunisti imaginari si reporterite cu gustul tabloidului, relatii pasagere sau secrete ce trebuie tinute departe de ochii celor care e musai sa revina saptamana de saptamana in scaunul din cinematograf. Star system-ul e pus aici sub o lupa colorata, saltareta, in care fac casa buna micile mustaceli ironice cu dragostea de film. Pentru ca o lume a falsurilor, a kitsch-ului si a superficialitatii poate, intr-un mod miraculos, sa inspire profund si autentic.




Una din comediile lejere si accesibile marca Cohen. Evident fara ca asta sa insemne hahaiala. 3 din 5, bun in my book.



Comments

Popular posts from this blog

10 replici tari din Secretul lui Bachus

Cool Runnings / Cu sania pe nisip