The Hobbit: An Unexpected Journey

Departe de a fi cel mai asteptat film al anului pentru mine, deci lipsit de vreo stare mareata inainte de vizionare, The Hobbit nu m-a convins aproape deloc. Accept ca vizita la Cinema City Sun Plaza n-a fost inspirata. Desi am prins 3D-uri ok acolo, acum culorile au fost suparator de sterse (le compar cu cele din trailerul in 3D pentru Hobbit pe care l-am vazut in acelasi cinema!). In plus am tinut mortis sa experimentez HFR-ul, cele 48 in loc de 24 de frame-uri pe secunda. Pentru Hobbit a fost un dublu dezavantaj: e o senzatie foarte ciudata cu care te obisnuiesti abia dupa vreo ora si jumatate - e timp insa ca Hobbit-ul se duce spre 3 ore! - si, no offence to Peter Jackson pe care abia il astept cu TinTin 2, tehnologia asta e folosita deseori in film cu efecte paguboase. Au spus-o altii care l-au vazut mai demult si nu pot decat sa le dau dreptate, sunt momente de teatru tv complet nepotrivite cu Hobbit-ul.

Trecand peste lucrurile astea, filmul are ditamai problemele.  Una serioasa e cea a ritmului. Am intrat foarte incet si greu in poveste, recunosc ca pana la urma am intrat, iar cateva dintre momente sunt complet lipsite de un element surpriza absolut necesar. Poate e de vina experienta LOTR, dar cam stii la ce sa te astepti de fiecare data. No fun. A doua problema serioasa e ca inevitabil Hobbit-ul se compara ca LOTR. Si din aceasta comparatie iese sifonat. N-are intensitatea, gravitatea si subtilitatile de atunci, Bilbo e un erou modest prin comparatie cu Frodo si, in ciuda unui buget gros, in multe momente Hobbit-ul nu sare peste nivelul unui fantasy de duzina. Ok, panoramam si facem spectacol la machiaj, dar... cam atat. 2 si jumatate din 5, acceptabil in my book. 


 

Comments

Popular posts from this blog

Horrible Bosses

Designated Survivor

Box office Romania 2016 overview: filmele cu cele mai lungi picioare