Weekend prelungit la TIFF - duminica

Duminica, 3 iunie 2012
Ora 15:03 


Debutam lenes in cea de-a doua zi. Nu ne-am trezit la timp pentru Tom Sawyer, asa ca de la 12:30 am intrat pentru volumul 3 de scurtmetraje romanesti la Victoria.


Chefu' de Adrian Sitaru. Accente ardelenesti aproape exclusiv feminine la care sala vibreaza in hohote de ras. Despre radiografierea unui chef dat la bloc in Ardeal.

Chefu' de Adrian Sitaru

Suflu de Ban Attila. Un joc de-a soarecele si pisica cu tenta sexuala in trei pe malul unui lac: el, ea si o gonflabila. Cine se ineaca? Cine se salveaza?

Tipatul de Sebastian Cosor. Revedem prelucrarea narativa animata si muzicala a Tipatului lui Munch.

Grand Hotel Italia de Rodi Cotenescu. Panoplie completa a romanilor din Italia inghesuiti pana la refuz intr-o camera de hotel. Amprente de cliseu inecate intr-un tablou absurd.

Tatal meu e cel mai tare de Radu Potcoava. Poveste despre viata de cartier, alegeri, bani si violenta. Moment de justitie in genunchi la care sala vibreaza intens.

Tatal meu e cel mai tare de Radu Potcoava

Nasu' de Cristina Jacob. Incident prelungit excesiv cu pseudoeroi din lumea artei la granita romano-moldoveneasca. Momente hilare cu parfum real despre spaga, caini politisti in zile slabe si reinterpretari a la Godfather.

Concluzie personala dupa short-urile vazute in 2 zile: cinematograful romanesc se indreapta intr-o directie fericita diversificandu-si temele, mijloacele si viziunile cu care lucreaza.


Duminica, 3 iunie 2012
Ora 18:32

Ministrul (L'exercice de l'etat) proiectat la Casa de Cultura a Studentilor intr-o sala pe jumatate goala. Nici macar in film romanii nu mai au chef de politicieni. Pacat pentru ca Ministrul e abil, taios si cu zvac. Isi camufleaza perfect acuzele si te pierde intr-o plasa de invarteli. Ma intreb cati dintre spectatori merg de aici la dezbaterea despre film si politica de la Casa TIFF. Noi preferam sa ne aventuram in cautarea unui somloi.

L'exercice de l'etat poster

Duminica, 3 iunie 2012
Ora 21:47

Tocmai am iesit din Polus Center de la cea mai inspirata alegere cinematografica de pana acum. Ce filme ar fi facut Guy Ritchie daca s-ar fi nascut in oala fierbinte a Balcanilor? Cred ca The Parade/Parada este un posibil raspuns. Comic pana la refuz, dramatic la final, filmul lui Srdjan Dragojevic flirteaza cu prejudecatile intr-un spatiu al nationalismului si homofobiei. Un succes rasunator in spatiul ex-iugoslav si cel mai bun film vazut la TIFF anul asta pana acum. Regizorul prezent la final pentru un q&a a primit aplauze frenetice.

The Parade

Duminica, 3 iunie 2012
Ora 2:12

Vizionare tarzie cu ghinion la cinematograful Florin Piersic (ex-Republica). Filmul porneste fara subtitrare in doua randuri. Spectatorii aplauda, fluiera, tin atmosfera vie. Din a treia incercare o ia. Hwanghae tradus cu The Yellow Sea tradus cu Ucigasul, ca sa fie cat se poate de clar. O promisiune respectata in totalitate:  thriller salbatic violent made in Coreea de Sud de Hong-jin Na (omul responsabil si pentru laudatul The Chaser). Filmari, poveste, twist de final, toate acolo unde ar trebui sa fie.


The Yellow Sea poster


Duminica, 3 iunie 2012
Ora 2:24

Mi-au trecut azi pe la ureche cateva replici care vorbesc despre energia Clujului. Dis-de-dimineata doi batranei ferchezuiti nevoie mare se salutau vesel cu “Servus, tinere!”, iar inainte de vizionarea lui Yellow Sea o pustoaica isi punea la punct insotitorul in legatura cu ce urmeaza sa faca dupa vizionare (adicatelea pe la 2 noaptea):  “Daca nu te tine, nu vii, nu-i bai”.

Comments

Popular posts from this blog

10 replici tari din Secretul lui Bachus

Le tout nouveau testament

Box office Romania 6-12 februarie 2017