Trainwreck

Am mers sa vad Trainwreck la Hollywood Multiplex in mall Vitan. Pentru mine nu prea e o alegere, in sensul ca ma uit pe programul filmului pe care vreau sa-l vad, caut o ora de start pe somnul Marei si o distanta cat mai mica fata de casa. Stau la distante aproape egale de mall Vitan, Sun Plaza si CinemaPro - deci cam pe aici ma invart. Si chiar daca stiu ca HM ofera niste conditii din ce in ce mai nasoale - cand si cand mai ajung acolo. Cel mai naspa lucru e ca stativele pentru pahare sunt ruginite - cand intri in sala si lumina e inca aprinsa senzatia e oribila. Noroc ca lumina se stinge repede. Apoi vine mirosul - ca la Patria, o combinatie de acarieni, praf si statut. Iarasi oribil. Noroc ca simtul olfactiv are un timp de adaptare foarte bun. Fotoliile sunt si ele obosite, nu mai vorbesc de mocheta pe care calci, batatorita si decolorata. Si totusi preturile nu sunt cu nimic mai prejos decat in cazul altor mall-uri din Bucuresti unde conditiile sunt mult peste. Clar e nevoie de o minima investitie. Sa revin insa la Trainwreck.



Amy Schumer in rol principal feminin plus scenarista filmului si Judd Apatow la carma - teoretic urmeaza ceva rom si mult com, totul imbracat cu mult tupeu. 

Din start spun ca m-am distrat si am ras in gura mare. Filmul are exact doza de cojones si nebunie la care speram din trailer. Dar... Amy Schumer ca scenarista adora momentele de stand up, asa ca isi chinuie un pic personajele si linia narativa pentru a-si varsa tiradele. E suficienta prima secventa a filmului ca sa intelegi cum vor sta lucrurile: ea si un el oarecare in lenjerie intima, ea se misca cu dexteritate si spune "vai, niciodata nu mi se intampla asa!" (punctat frumos comic prin opozitie), ea se tranteste in pat, tipul isi da jos chilotii, Amy il gratuleaza pentru dimensiuni. Si il gratuleaza iar, si iar... Orice alt scenarist ar fi ales una din cele 3 replici - aia care i s-ar fi parut cea mai comica - si ar fi mers mai departe. Amy Schumer dubleaza si tripleaza, o face funny, destept si in crescendo, dar e mai mult vorba despre ea si mai putin despre poveste. Cam asta e senzatia cu Trainwreck. Merge bine pentru ca e scris de ea, pentru ea si vine la pachet cu ea. 

A doua chestie dezamagitoare e finalul. Personajul lui Amy e altfel decat cliseul comediei romantice clasice. Mai exact e rasturnatul acestuia. Amy bea, fumeaza, injura si si-o trage cand vrea si cu cine vrea. Mai presus de asta are o filozofie de viata care sa sustina lucrurile astea cu radacini in relatia ei cu ta-su. Habar n-am daca feministele vor fi incantate sau nu - dar cu siguranta Amy e intr-un fel al ei. Si sigur ca eroina noastra trece printr-o transformare in cele 120 de minute de film - DAR, si aici e problema mea, sa o aduci la final in postura de a presta un dans in rol de majoreta... e ingrozitor. E o solutie ieftina, obisnuita, care iti aduce personajul intr-un loc banal si cumva nefiresc. Pe mine m-a incercat o senzatie de mila.

Momentele cu John Cena sunt hilare, LeBron James nu poate sa joace, dar capata mult screen time. Intre timp am aflat si de parteneriatul cu Warner Bros, probabil Space Jam 2 e in the making deja.



Asadar 3/5, bun in my book. Cu un alt final ar fi fost cu siguranta o placere vinovata. 45/104/2015.








Comments

Popular posts from this blog

10 replici tari din Secretul lui Bachus

Le tout nouveau testament

Box office Romania 6-12 februarie 2017