Samsara

Samsara reuseste nu doar sa comunice fara vreun cuvant spus sau scris - altul inafara de titlul care te plaseaza imediat in campul filozofiei budiste a ciclului vietii-mortii-renasterii - ci sa produca un catarsis folosindu-se strict de imagini si o coloana care le potenteaza la superlativ.






O alergatura in susul si josul lumii care a durat cativa ani a fost tradusa selectiv si meticulos de Ron Fricke intr-un rezultat nu doar tehnic impresionant - cu time lapse-uri aproape ireale, panoramari gigantice, portrete socante, slo mo-uri si accelerari - dar si plin de semnificatii. Natura in toata splendoarea, durabilitatea si calmul ei, umanitatea in toate varietatile, ritmurile si credintele sale.







Atunci cand pune camera pe natura Samsara arata ca o varianta filmata a Pamantului vazut de sus lui Yann Arthus-Bertrand, atunci cand se focuseaza pe consumerism sau aglomerari umane aduce cu fotografiile lui Andreas Gursky. Pentru mine breaking point-ul psihologic al documentarului e compus din cele 2 secvente ale mandalei - construite cu o migala ce tinde spre infinit de aceiasi calugari budisti care o distrug apoi doar ca sa o reconstruiasca de la zero...



5 din 5, senzational. 4/104 din 2015.

Comments

Popular posts from this blog

Sieranevada: posterul romanesc si cel francez

Le tout nouveau testament

Box office Romania 6-12 februarie 2017